REZOLUŢIA
Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale
„ŞCOALA MODERNĂ: PROVOCĂRI ŞI OPORTUNITĂŢI”
(5-7 noiembrie 2015)
Participanţii la lucrările acestui forum ştiinţifico-pedagogic internaţional, organizat de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei din Republica Moldova în parteneriat cu Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei din România, au reiterat ideea că şcoala parcurge astăzi un fenomen de extindere şi de asumare a unor noi dimensiuni, aspect deopotrivă benefic şi problematic şi datorită procesului de globalizare ce accentuează şi accelerează reformele în educaţie. Pe de o parte, flexibilizarea fenomenului este necesară datorită deschiderii spre noi arii şi noi specialişti, iar pe de altă parte este sesizabilă o „potenţială secătuire de substanţă” (S. Cristea) unde liniile de intersecţie îşi pierd din consistenţă. În acest ancoraj ştiinţific şi pedagogic, participanţii la forum au dezbătut şi au analizat provocările şi oportunităţile şcolii moderne în cadrul celor şase secţiuni, al meselor rotunde, al workschop-urilor şi al master-class-urilor.
Astfel, demersul esenţial al dezbaterilor s-a axat pe realitatea că şcoala semnifică, implicit şi explicit, o instituţie socială care produce învăţare şi educare, având misiunea sa milenară de formare a personalităţii tinerelor generaţii.
În cadrul secţiunilor, meselor rotunde, a workscop-urilor, a master-class-urilor, preocupările intense ale specialiștilor din domeniul educației s-au concretizat în expunerea ideilor, conceptelor, epistemelor privind analiza problemelor şi identificarea unor soluții la provocările apărute în fața școlii, printre care putem menţiona dificultățile la învățătură, atitudini și comportamente deviante, clasele incluzive, absenteism, abandon școlar, formare profesională continuă etc. Implicit, participanţii au enunţat şi preocupări în avansarea unor formule noi de solidaritate umană, modalităţi de prospectare a unor strategii eficiente pentru stimularea progresului la învăţare, modernizarea învățământului pedagogic și a procesului de formare continuă a cadrelor didactice.
Oportunităţile implementării acestor provocări sunt determinate de următoarele priorităţi:
-Iniţierea activităţii de organizare a unei Asociaţii Naţionale a Formatorilor, în scopul promovării imaginii profesiei de pedagog şi a statutului, prestigiului şi rolului cadrului didactic în societate.
-Corelarea formării profesionale continue cu cercetarea, dezvoltarea competenţei de cercetare a cadrelor didactice.
-Educaţia centrată pe cadrul didactic.
-Asigurarea condiţiilor de viaţă, de învăţare şi a confortului în şcoală.
-Tehnologizarea procesului educaţional în beneficiul elevului.
-Dezvoltarea autoformării cadrului didactic.
-Stabilirea unui mecanism de colaborare între actorii de la nivel central, APL, unitatea şcolară pentru monitorizarea situaţiei copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi peste hotare.
-Diversificarea formelor de colaborare dintre şcoală şi familie.
-Elaborarea concepţiei educaţiei timpurii privind adaptarea unui model valid pentru realitatea R. Moldova în acest sens, în baza analizei modelelor internaţionale existente.
-Elaborarea unei politici lingvistice naţionale, urmate de programe de stat şi de acţiuni concrete de implementare.
-Elaborarea unei legi privind ocrotirea limbii române.
-Promovarea metodei imersiunii lingvistice în procesul de studiere a limbii române de către elevii alolingvi.
-Constituirea unui sistem de învăţare pe tot parcursul vieţii, prin dezvoltarea formelor şi tipurilor de învăţare, prin încurajarea iniţiativei cetăţenilor şi crearea programelor pentru toate categoriile de beneficiari.
-Crearea unui sistem de asigurare psihologică a învăţării pe tot parcursul vieţii ce ar urmări: elaborarea fundamentelor psihologice ale învăţării pe tot parcursul vieţii şi asistenţa psihologică a autorilor de materiale conceptuale, normative, metodologice; dezvoltarea asistenţei psihologice a beneficiarilor prin perfecţionarea instrumentelor (validarea testelor), asigurarea condiţiilor optime de funcţionare; oportunităţi de creştere profesională a psihologilor şi remunerare diferenţiată.
Textul Rezoluţiei a fost aprobat unanim de către participanţii Conferinţei.