AVIZ
Se anunță susținerea tezei de doctor în psihologie
Pretendent: CERLAT Raisa
Conducător științific: BUCUN Nicolae, doctor habilitat în psihologie, profesor universitar
Consiliul științific specializat: D 511.03-22
Tema tezei: Particularități psihosociale ale stabilității emoționale a cadrelor didactice
din învățământul primar
Specialitatea: 511.03 – Psihologie socială
data: 18 februarie 2019
Ora: 13.00
Local: Institutul de Științe ale Educației, Chișinău, str. Doina 104, sala 212.
Teza de doctor şi autoreferatul pot fi consultate la biblioteca Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei şi pe pagina web a ANACEC (www.cnaa.md).
Principalele publicații științifice ale autorului la tema tezei:
- Bucun N., Cerlat R. Nivelul stabilității emoționale a cadrelor didactice din învățământul primar în funcție de vârstă, vechime în muncă și mediul de trai. În: Univers Pedagogic, nr. 2 (54). Chișinău, 2017. p. 82-95;
- Bucun N., Cerlat R. Influențe ale stabilității emoționale în diminuarea stresului profesional și în prevenirea sindromului burnout al cadrelor didactice din învățământul primar. În: Univers Pedagogic, nr. 3(55). Chișinău, 2017. p. 64-74;
- Cerlat R. Adaptarea social-psihologică a cadrelor didactice stabile/instabile emoțional. În: Revista Studia Universitatis, 2018, Nr. 5 (115) 2018. 149-156;
- Cerlat R. Interferențe ale sindromului burnout și satisfacției în muncă în mediul educațional. În: Revista Studia Universitatis, 2018, Nr.9 (119), p. 124-129;
- Cerlat R. Demersul formativ al optimizării stabilității emoționale a cadrelor didactice. În: Psihologie, revistă științifico-practică, 1-2 (32). Chișinău, 2018. p. 20-30;
- Cerlat R. Factori determinanți ai stabilității emoționale a cadrelor didactice din învățământul primar. În: Univers Pedagogic, nr. 1 (49). Chișinău, 2016. p. 80-86;
- Cerlat R. Interferențe psihosociale ale stabilității emoționale și satisfacției în muncă la cadrele didactice din învățământul primar. În: Materialele Conferinței Științifice Internaționale Evaluarea în sistemul educațional: deziderate actuale. Institutul de Științe ale Educației. Chișinău: Print Caro, 2017. p. 426-431;
- Cerlat R. Stabilitatea emoţională a cadrelor didactice: modalităţi de optimizare. Ghid metodologic. Chişinău: Lyceum. Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, 2018. 96 p.
Rezumatul tezei
Problema abordată. Demersul științific a contribuit la determinarea particularităților psihosociale ale stabilității emoționale, fapt ce a condus la stabilirea impactului acesteia în activitatea profesională a cadrelor didactice din învățământul primar, în vederea elaborării și implementării programului formativ de optimizare a stabilității emoționale.
Conținutul de bază al tezei. În Introducere este argumentată actualitatea și importanța temei de cercetare; sunt relevate reperele epistemologice ale cercetării; sunt formulate: problema cercetări, scopul și obiectivele; sunt reliefate valoarea teoretică și aplicativă a demersului științific; este elucidată noutatea științifică a investigației particularităților psihosociale ale stabilității emoționale a cadrelor didactice din învățământul primar. În Capitolul 1, Repere teoretico-conceptuale ale stabilității emoționale a cadrelor didactice, sunt prezentate aspecte epistemologice, axate pe investigarea genezei conceptului de stabilitate emoțională; sunt elucidate paradigmele esențiale în conceptualizarea problematicii stabilității emoționale, fiind încadrate într-un tabel generalizator al contribuțiilor diverșilor cercetători din domeniu; sunt caracterizate funcțiile și componentele stabilității emoționale a cadrelor didactice din învățământul primar, fiind evidențiați și factorii determinanți ai stabilității emoționale a cadrelor didactice. Tot aici sunt analizate relațiile dintre stabilitatea emoțională și reglarea emoțională, inteligența emoțională, cultura emoțională și sindromul burnout în mediul educațional. În Capitolul 2, Demersul experimental al cercetării particularităților psihosociale ale stabilității emoționale a cadrelor didactice din învățământul primar, sunt prezentate: scopul și obiectivele generale ale cercetării, etapele experimentului constatativ, instrumentele psihodiagnostice utilizate, fiind indicate și caracteristicile eșantionului cercetării. Sunt expuse și analizate calitativ, cantitativ și statistic rezultatele experimentului de constatare. Astfel, este evidențiată influenta pe care o poate avea vechimea în muncă și mediul de trai asupra dinamicii stabilității emoționale a cadrelor didactice din învățământul primar. Sunt elucidate domeniile de implicare psihosocială a stabilității emoționale în cadrul activității profesionale și sunt reliefate profilurile psihosociale ale cadrelor didactice stabile emoțional și instabile emoțional, fiind caracterizate prin prisma diferențelor semnificative înregistrate. În Capitolul 3, Cadrul formativ al optimizării stabilității emoționale a cadrelor didactice din învățământul primar, sunt prezentate strategiile psihologice de dezvoltare a stabilității emoționale, implicând: scopul, obiectivele și ipoteza demersului experimental; sunt descrise principiile științifice și metodele psihologice utilizate. Sunt elucidate modulele de intervenție în cadrul curriculumului de activități și este prezentată structura ședințelor trainingului. Este evaluată eficiența programului de dezvoltare a stabilității emoționale a cadrelor didactice din învățământul primar prin analiza rezultatelor testării și re-testării, efectuate în grupul experimental, comparativ cu cel de control.
Principalele rezultate obținute: - Au fost elucidate particularitățile psihosociale ale stabilității emoționale în contextul activității profesionale a cadrelor didactice din învățământul primar; - A fost evidențiată sfera de influență a stabilității emoționale în activitatea profesională a cadrelor didactice; - A fost identificată modalitatea în care vechimea în muncă și mediul de trai influențează dinamica stabilității emoționale; - Au fost conceptualizate profilurile psihosociale ale cadrelor didactice stabile/instabile emoțional efectuându-se caracteristica lor prin prisma diferențelor semnificative înregistrate; - A fost validată posibilitatea optimizării stabilității emoționale, prin elaborarea și implementarea demersului formativ.