Strict Standards: Only variables should be passed by reference in /home/upscmd/ise.upsc.md/index.php on line 45 Joi, 7 noiembrie 2019 Ora: 13.00 se anunţă susţinerea tezei de doctor în psihologie Candidat: Balode Neli, Tema tezei: Factorii psihosociali ai burnout-ului cadrului didactic școlar » Institutul de Științe ale Educației



Se anunţă susţinerea tezei de doctor în psihologie

  

Candidat: Balode Neli

Conducător / consultant ştiinţific: Rusnac Svetlana, doctor în psihologie, conferențiar universitar

Consiliul ştiinţific specializat: D 511.03-84

Tema tezei: Factorii psihosociali ai burnout-ului cadrului didactic școlar

Specialitatea: 511.03 - Psihologie socială

data: 07 noiembrie 2019

Ora: 13:00

Local: Institutul de Științe ale Educației, mun. Chișinău, str. Doina 104, sala 212

 

Teza de doctorat poate fi consultată la biblioteca Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei şi pe pagina web a ANACEC (www.cnaa.md).

  

 

Principalele publicații științifice ale autorului  la tema tezei: 

  1. Balode N. Modalități de sporire a rezilienței la burnout a cadrului didactic școlar. În: Psihologie, Psihopedagogie Specială și Asistență Socială, 2019, 2(55), p. 61-70. ISSN 1857-0224.
  2. Balode, N. Factorii sindromului burnout in organizatie: necesitatea unei abordari structurate. In: Psihologie, revista ştiinţifico-practică, 2016, nr. 1-2, p. 71-78. ISSN 1857-2502.
  3. Balode, N. Inteligenta emotionala ca factor predictiv al sindromului burnout in activitatea didactica. In: Psihologie, revista ştiinţifico-practică, 2015, nr. 1-2, p. 3-10. ISSN 1857-2502.
  4. Balode, N. Impactul sindromului burnout al invatatorului asupra motivatiei scolare. În: Caluschi, M., Marin, M. (red.). KREATIKON ”Creativitate. Formare. Performanță”. Materialele simpozionului național cu participare internațională. Iași, 5-6 aprilie, 2013. Iași: Editura PIM, 2013, p. 137 -142. ISSN 2068-1372.
  5. Balode, N. Sindromul burnout in activitatea didactică. În: Creşterea impactului cercetării şi a dezvoltării capacităţii de inovare. Materialele conferinței științifice cu participare internațională consacrată aniversării a 65-a a USM, vol. II. Chișinău, 21-22 septembrie, 2011. Chișinău: CEP USM, 2011, p. 183-186. ISBN 978-9975-71-151-7.
  6. Балоде, Н. Типология профессионального выгорания учителей. In: Максименко, С., Карамушка, Л. М., Корольчук, М. С. (ред.). Організаційна та економічна психологія в Україні: сучасні проблеми та перспективи розвитку. Materialele conferinței internaționale științifico-practice în psihologia organizațională și economică, ediția a X jubiliară. Київ, Україна, 24-25 martie, 2014. Київ: Нац. Торг.- економiчн. Унiверситет, 2014, p. 72-73. ISBN 966-629-678-1.
  7. Balode, N. Teachers’ resilience to occupational stress and burnout [online]. In: V. Manolachi, C. M. Rus, S. Rusnac (eds.), New approaches in social and humanistic sciences (NASHS). Iasi, Romania & London, UK: LUMEN Proceedings, 2018, p.78-93. ISSN (print): 2601 – 2510, ISSN (on-line): 2601 – 2529. Disponibil: https://doi.org/10.18662/lumproc.nashs2017 .
  8. Balode, N.Teacher burnout in the current socio-economical context of the Republic of Moldova. In: Bondarevskaya, I, Caunenco, I. (eds.). Psychology of economic self-determination of person and community. Proceedings of the III International scientific and practical seminar. Chișinău, April 24, 2015. Chișinău: Elan Poligraf, 2015, p. 32-35. ISBN 978-9975-66-447-9.
  9. Balode, N. Burnout syndrome among kindergarten teachers and its effect on the development of social competence of 5-7 year old children. In: Rozsa, K. (Ed.). Hidak es parhuzamok a 175 eves kozep-Europai es Magyarorszagi ovokepzes torteneteben. Conference proceedings. Szekszárd, Hungary, November 7-8, 2012. Szekszárd: PTE IGYK Universitas, 2013, p. 245-252. ISBN 978-963-7305-65-8.

 

Rezumatul tezei

Problema abordată derivă din lipsa unui model integrator și a unei metodologii, care ar scoate în evidență spectrul specific al manifestărilor sindromului burnout la cadrele didactice școlare și factorii psihosociali generatori ai acestuia, precum și lipsa soluțiilor valide pentru creșterea rezilienței la burnout prin echilibrarea raportului dintre resursele personale și solicitările în muncă.

Conținutul de bază al tezei. În Introducere este argumentată actualitatea și importanța temei de cercetare, este reflectată încadrarea temei în preocupările internaţionale, naţionale, zonale, ale colectivului de cercetare și în context inter- și transdisciplinar, cu prezentarea rezultatelor cercetărilor anterioare referitoare la tema aleasă. Sunt prezentate problema cercetării, scopul și obiectivele urmărite în cadrul experimentului psihologic constatativ și formativ, ipoteza de cercetare, sinteza metodologiei de cercetare și justificarea metodelor de cercetare alese și sumarul compartimentelor tezei. Capitolul 1. Abordările teoretice ale conceptului burnout în cercetările psihologice contemporane prezintă descrierea conținutului științific al conceptului burnout, examinat de pe pozițiile multiplelor abordări ale acestuia, redate în succesiunea apariției lor temporale cu referire la contextul socio-economic în care fenomenul are loc. Capitolul descrie modelele teoretice explicative ale fenomenului burnout, care elucidează componentele constitutive și multitudinea factorilor generatori, atât de ordin psihologic, cât și social. Capitolul 2. Factorii psihosociali ai burnout-ului cadrului didactic școlar: cercetare experimentală de constatare conține descrierea cadrului metodologic general (modelul experimentului constatativ, scopul, obiectivele, ipotezele cercetării constatative și modalitatea de constituire a eșantionului), metodele de colectare a datelor. Sunt expuse și analizate cantitativ și calitativ rezultatele experimentului de constatare prin aplicarea metodelor statistice de calcul. Astfel, este constatată incidența înaltă a sindromului burnout în rândul cadrelor didactice școlare, concretizat prin simptome (trăsături) burnout definitorii categoriei profesionale respective. Sunt scoși în evidență și demonstrată interrelaționarea și contribuția semnificativă a factorilor de nivel micro- și mezosocial, precum motivația de competență, satisfacția trebuințelor psihologice de autonomie, competență și relaționare la locul de muncă, climatul socio-afectiv în colectiv, la instaurarea profilului burnout al cadrului didactic școlar în actualele condiții sociale. Este demonstrată influența exercitată de vechimea în muncă, ca factor macrosocial de rol status, în accentuarea caracteristicelor individuale, care devin resurse importante de reziliență. Capitolul 3. Metodologia dezvoltării rezilienței cadrelor didactice la factorii burnout în mediul educațional, include descrierea desighn-ului experimentului formativ, implicând modelele teoretice de referință, ipotezele, scopul și obiectivele urmărite, principiile, instrumentele și tehnicile utilizate. Conținutul capitolului prezintă praxiologia valorificării programului de intervenție pentru creșterea rezilienței la burnout prin dezvoltarea competențelor emoționale și de relaționare, a gândirii reflexive și autocunoaștere într-un grup de cadre didactice din învățământul gimnazial și liceal. Eficiența programului este evaluată prin prezentarea și analiza rezultatelor test-retest și testare amânată (follow-up) la interval de șase luni, utilizându-se comparări statistice intragrupale și intergrupale cu grupul de control. Capitolul prezintă verificarea rezultatelor prin raportarea lor la cercetările asemănătoare din domeniu, urmate de concluziile generalizate.

Principalele rezultate obținute: a fost determinată incidența și particularitățile manifestării sindromului burnout la cadrele didactice școlare, au fost identificați factorii psihosociali (de nivel micro-, mezo- și macrosocial) care-l generează și interdependența acestora, fiind utilizate instrumente de diagnostic preluate din circuitul internațional și validate pe plan național, au fost validate soluțiile pentru dezvoltarea rezilienței la burnout relevante categoriei profesionale respective în cadrul unui program de intervenție, metodele psihodiagnostice și metodologia programului prezentând oportunitatea utilizării de către psihologii practicieni și cercetătorii științifici.